Free Web Hosting Provider - Web Hosting - E-commerce - High Speed Internet - Free Web Page
Search the Web

  About Me
     
[Home Page]

[Citate Celebre]

[Ultime cuvinte celebre]

[Poze Celebre]

[Contact]

[Links]

[Despre moarte]

[Despre creativitate]

[Iubirea]

[Coeficientul de inteligenta]

[Despre Sida]

[Prostitutia]

[Prostia]

 

[Prostitutia]


Sexualitatea umana in general si cea devianta in special reprezinta o tematica fascinanta, care angajeaza deopotriva judecati morale si evaluari stiintifice. Orice discutie in acest domeniu implica referiri la moralitate, moravuri, traditii si obiceiuri apartinand unei societati. Astfel sexualitatea nu este numai o problema de biologie umana, ci o problematica cu continut social si cultural, care intra in aria de preocupari a sociologilor, psihologilor, psihiatrilor, antropologilor, istoricilor si juristilor.

O lunga perioada de timp problemele legate de sexualitatea umana au fost supuse prejudecatilor conform carora orice discutie despre sex era calificata ca fiind imorala, indecenta sau opusa conventiilor lumii sociale. Aceste prejudecati corespundeau de fapt unui gen de "castrare intelectuala" aflata in concordanta cu spiritul lumii burgheze. O mare parte din ele transpar si astazi in atitudinile unor categorii de public pentru care sexualitatea reprezinta o problema prea intima si prea "secreta" pentru a fi un subiect de interes colectiv. Bineinteles, multe din prejudecatile de altadata au fost inlaturate o data cu larga raspandire a mesajelor mass-media cu privire la sex si cu amplificarea preocuparilor in domeniul educatiei sexuale.

Spre deosebire de sexualitatea pur biologica caracteristica regnului animal, sexualitatea umana este marcata de influenta factorilor sociali si culturali, de presiunile exercitate de normele si valorile sociale, care controleaza impulsurile strict biologice si le canalizeaza spre cai dezirabile din punct de vedere social. Viata sexuala a omului este mai putin o functie a unor necesitati biologice pure si mai mult o expresie a conduitelor si atitudinilor modelate de societate. Data fiind diversitatea si variabilitatea culturala nu se poate spune ca exista un singur model cultural al sexualitatii umane in functie de care sa se poata judeca "abaterile" sau formele de "devianta", ci exista o pluralitate de modele in raport cu care devianta sexuala devine o notiune relativa, astfel ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.Chiar si in cadrul aceleiasi societati exista forme variabile de sexualitate si grade diferite de toleranta fata de abaterile de la modelul evaluat ca fiind socialmente dezirabil.

Viata sexuala se imbina cu intreaga istorie si evolutie umana. In tot cursul istoriei umanitatii sexualitatea s-a aflat intr-o stransa legatura cu magia, religia si traditiile legate de cultul sacrului. Marile zeite asiatice erau divinitati ale rodniciei si fertilitatii, slujite atat de fecioare, cat si de curtezane. Orice femeie trebuia sa petreaca cel putin o noapte in templul zeitei babiloniene Myllita practicand orgia cu caracter sacru. La una din populatiile africane nuntile si nasterile gemenilor se sarbatoreau prin orgii. In Prusia orientala exista obiceiul ca o femeie goala sa mearga pe camp si sa semene mazarea. In Finlanda, semintele erau aduse la camp in camasa menstruala, in pantoful unei prostituate sau in ciorapul unui bastard pentru ca, prin contactul cu obiecte purtate de persoane erotizate, ele sa-si sporeasca rodnicia. In unele ritualuri indiene, boabele de orez intruchipau sperma fecundatoare. In China cu multa vreme in urma tinerii si tinerele intretineau in timpul primaverii raporturi sexuale direct pe pamantul gol avand convingerea ca actul lor favorizeaza germinatia. In Romania "paparudele" (femei nude) se cufundau in apa pentru a inlatura seceta.

In Evul Mediu sexualitatea a fost influentata in mare masura de dogmele religioase ale Bisericii catolice. Astfel erau condamnate placerea erotica si relatiile sexuale, acordand o inalta pretuire virginitatii, castitatii si celibatului. Singura justificare a sexualitatii o reprezenta procrearea, sexualitatea ca atare fiind considerata o dorinta carnala cu caracter animalic, care impiedica mantuirea sufletului.Reglementarile cu privire la sexualitate elaborate de biserica crestina au modelat in cea mai mare masura convingerile si normele extistente in societatile moderne ori contemporane. Ideile cu privire la pacat si rusine in materie de sex, opinia larga raspandita ca sexualitatea are un caracter privat, sacru, motiv pentru care viata intima a indivizilor trebuie ascunsa indiscretiei publice, reglementarile si normele cu privire la moralitatea comportamentului sexual nu sunt altceva decat preluari ale vechilor argumente religioase care considerau problema sexualitatii un rezult si o sursa a "raului", a pacatului, a elementelor impure. Spre deosebire de alte societati, in care sexualitatea era considerata o sursa de regenerare, in societatea occidentala ea era asociata cu pacatul si viciul. In Evul Mediu teologii considerau ca orice alta pozitie in afara celei permise (barbatul deasupra, iar femeia dedesubt) semnifica o "lucrare a Satanei". In pofida acestor reglementari severe, sexualitatea era larg raspandita si practicata chiar de preoti, chiar in formele ei cele mai deviante. Manastirile erau adevarate "case de pierzanie" deseori, unde se practicau cele mai perverse acte sexuale.

Dintre toate ariile de devianta sexuala, prostitutia a captat cel mai mult atentia si interesul profesional al sociologilor. Un asemenea subiect pare justificat din mai multe ratiuni. In primul rand, prostitutia este o profesie, "cea mai veche din lume", o ocupatie la fel ca oricare alta, caracterizata de metode, tehnici, stiluri de viata si strategii de lucru, grupuri profesionale, forme de specializare, norme si valori distincte. In al doilea rand, prostitutia, institutionalizata sau neinstitutionalizata reprezinta o problema sociala importanta cu aspecte morale, juridice, religioase, medicale, economice si culturale. In al treilea rand prostitutia este unul din cele mai bune exemple pentru analiza evolutiei in timp a definitiilor in materie de "devianta sexuala", orice conduita etichetata ca fiind devianta avand un caracter relativ pentru ca depinde de norme si traditii.

Unii sociologi considera ca prostitutia exercita o serie de functii benefice pentru socializarea sexualitatii in directii dezirabile, dar altii o apreciaza ca pe o problema sociala pentru ca implica imoralitatea (sexualitatea de tip comercial), exploatarea corpului femeii in beneficiul barbatului, asocierea ei cu alte activitati ilegitime (infractiunea, traficul de droguri) si raspandirea de boli venerice si a bolii SIDA.

2. Definitii ale prostitutiei

In limba latina verbul "prostituo" desemna actul de expunere publica pentru si inainte de vanzare. Termenul avea doua semnificatii principale: a oferi (a se oferi) si a sacrifica (a se sacrifica). Plecand de la acest sens etimologic, majoritatea definitiilor vizeaza aspectul comercial al traficarii trupului.

Definitia juridica se refera la fapta reprobabila a unei persoane care practica relatii sexuale in scopul de a-si asigura diferite avantaje materiale. Codul Penal roman califica prin articolul 328 prostitutia ca un tip de infractiune care consta in "Fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane" fapta pedepsita inainte de 1993 cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, iar dupa aceasta data se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Dar in toate tarile definitiile prostitutiei din codurile juridice lasa sa se intrevada faptul ca aceasta conduita sexuala este vazuta mai mult ca o violare a moralitatii publice si nu ca o infractiune propriu-zisa. De aceea sociologii si criminologii occidentali o incadreaza in asa-zisele "crime fara victime". Pe de alta parte prostitutia pare pentru majoritatea legislatiilor un delict exclusiv feminin, desi ar trebui incriminate in egala masura actele de prostitutie comise de barbati (prostitutia masculina) si copii (prostitutia juvenila). Prostitutia masculina pare mai putin vizibila dar oricum exista. Dar pentru ca societatea contemporana este caracterizata de preeminenta valorilor "culturii masculine" si in care pozitiile de putere sunt acaparate de barbati, actele cu caracter imoral comise de femei sunt mult mai expuse oprobriului public si mult mai sanctionate decat cele savarsite de barbati. Astfel barbatii domina femeile in relatiile sexuale, economice si familiale, considerandu-le ca o forma de proprietate sexuala ce trebuie interzisa altor barbati. Ei considera imoralitatea femeii mult mai culpabila si mai respingatoare decat cea care caracterizeaza barbatul. De altfel, nu prostitutia ca atare este cea condamnata, ci femeia care este prostituata. Asta explica de ce prostitutia masculina in beneficiul femeilor este relativ mai rara. Barbatii care se prostitueaza nu sunt condamnati atat pentru caracterul imoral al acestui act, cat pentru faptul ca isi asuma un rol preponderent feminin.

Cea mai simpla definitie a prostitutiei o considera o forma de utilizare a stimularii sexuale pentru a atinge scopuri nonsexuale. Alte definitii pun accentul atat pe caracterul promiscuu al relatiei sexuale intretinute de cu prostituatele, cat si pe finalitatea economica a activitatii intreprinse de acestea. O astfel de definitie este urmatoarea: prostitutia este o relatie intre o femeie devalorizata din punct de vedere social si un client respectabil, desfasurata intr-un aranjament economic destinat activitatii sexuale. Ca si in cazul altor profesii din economiile de tip capitalist, prostitutia implica forta de munca a carei activitate are ca scop principal lupta pentru existenta. Angajarea in relatii sexuale, la fel ca vanzarea de masini uzate, este o tranzactie comerciala. Femeile, la fel ca masinile, sunt tratate ca marfuri sau obiecte de vanzare, conform eticii societatii capitaliste. Unii autori chiar le denumesc pe prostituate "lucratoare in industria sexului" (in engleza: sexworkers).

O definitie clasica a fost elaborata de Geoffrey May care a caracterizat prostitutia prin urmatoarele trei componente:

plata primita in schimbul relatiei sexuale (poate consta in bani, diferite daruri sau distractii)
promiscuitatea sau caracterul imoral al acestei relatii sexuale, asumata in mod voluntar
indiferenta emotionala.

O definitie mai completa si mai relevanta a dat-o Jennifer James, numind prostitutia un schimb sexual in care recompensa include patru factori principali:

banii (acestia trebuie considerati ca o forma de schimb pur comercial si neemotional)
numarul (mare) de parteneri sexuali
gradul de cunoastere a acestor parteneri
gradul de rafinament implicat in relatia sexuala.

Al doilea si al treilea factor diferentiaza aspectul moral al prostituarii de cel legal, pentru ca o femeie care are prea multi parteneri de sex este etichetata ca fiind o persoana imorala, in timp ce femeia care are prea multi parteneri, dar nu-i cunoaste dinainte, este definita ca fiind o prostituata. Ultimul factor, ce se refera la gradul de rafinament al femeii, exprima faptul ca femeia in cauza nu este prostituata daca foloseste strategii de "prostitutie invizibila". Aceasta forma de prostitutie este mai putin expusa oprobriului public, fata de cea agresiva cu caracter clasic, practicata la marginea strazii si caracterizata de o subcultura distincta (haine tipatoare si fara gust, limbaj ostentativ, obscen sau argotic, gesturi indecente etc.) Exista multe forme de prostitutie deghizata, chiar forme respectabile, pentru ca aceasta ocupatie sa raspunda cat mai adecvat exigentelor impuse de societate. Localurile de lux sau barurile de noapte angajeaza deseori "animatoare" (in Occident "B girls") care tin companie clientilor stimulandu-i sa consume cat mai multa bautura si primind un anumit procent pentru fiecare sticla comandata. Ele sunt un fel de semiprostituate pentru ca pe de-o parte ele stimuleaza erotic clientii, iar pe de alta parte nu sunt obligate si uneori chiar li se interzice sa aiba relatii sexuale cu clientii. Si in alte profesii (balerine, dansatoare, cantarete etc.) granita dintre respectabilitate si prostitutie este foarte labila. Deci, prostitutia feminina poate fi adesea disimulata in forme foarte subtile si rafinate.

In ultima perioada, datorita raspandirii consumului de droguri in randul prostituatelor din Occident, prostitutia este definita si ca o forma de oferta sexuala in schimbul banilor sau drogurilor.

3. Atitudinile vis-a-vis de prostitutie de-a lungul timpului

In diverse societati traditionale prostitutia nu numai ca nu era condamnata dar constituia o parte integranta a modului lor de viata, a riturilor si ceremoniilor religioase. Vechii locuitori ai bazinului Mediteranei, Africa de Vest si India de Sud o considerau chiar o practica sacra, dedicata slavei zeilor. Prima forma de prostitutie organizata din istorie este "prostitutia de templu" practicata in locurile de rugaciune, ca o jertfa adusa zeitatilor. O alta forma de prostitutie consemnata de istorie a fost "prostitutia ospitaliera" care consta in oferirea o data cu gazduirea trupul sotiei sau al fiicei, practica raspandita la unele popoare arhaice si ulterior la eschimosi. Se mai poate adauga si "prostitutia cu caracter politic" amintita pentru prima data in celebra legenda a lui Samson si Dalila.

3.1. Prostitutia in Grecia antica
In Grecia antica, caracterizata de lipsa egalitatii intre sexe, singurele femei care erau tratate ca fiind egalele barbatilor erau prostituatele. Prostitutia era acceptata ca un fapt "normal", ca o forma de negot "cinstit". Prostitutia era organizata intr-un sistem "stratificat" de la cele mai de jos prostituate care isi practicau meseria in beneficiul tuturor cetatenilor, in lupanare (plasate frecvent in apropierea docurilor si pietelor publice erau deschise tuturor celor care puteau plati tarifurile solicitate, relativ modice), taverne sau pe strazi, pana la vestitele curtezane numite hetaire, care aveau o educatie aleasa si erau destinate barbatilor din paturile alese (generali, politicieni, artisti). Prostituatele de strada isi gravau adeseori pe talpa pantofului mesajul "urmeaza-ma" care ramanea imprimat in sol. Atitudinea oficiala fata de institutia prostitutiei era vizibila prin numeroasele temple si statui dedicate zeitei Afrodita Pandemos (patroana prostituatelor) diferita de Afrodita Urania (patroana dragostei si afectiunii). Hetairele erau deosebit de apreciate si aveau o mare influenta asupra deciziilor conducatorilor. Acestia considera calitatile hetairelor ca o favoare oferita de zei, dedicandu-le versuri si ridicand in cinstea lor statui, adeseori din aur masiv.

3.2. Prostitutia in Roma antica
In Roma antica prostitutia era de asemenea acceptata, dar romanii o priveau ca pe un "rau necesar". Prostitutia era tolerata dar desconsiderata ca profesie iar prostituatele erau acceptate numai pentru raporturi sexuale, nu si pentru compania spirituala a barbatilor cum erau hetairele in Grecia antica. De aceea nici un senator nu avea permisia sa se casatoreasca cu o prostituata sau cu fiica unei prostituate. Pentru a putea fi deosebite de celelalte femei respectabile, prostituatele trebuiau sa poarte o toga scurta si o mitra asemanatoare unei bonete. In perioada republicii romane legile interziceau barbatilor casatoriti sa intretina alte relatii sexuale decat cele din cadrul casatoriei. Dar aceasta era numai o obligatie formala pentru ca multi barbati recurgeau la serviciile prostituatelor. Adolescentii mai ales se initiau precoce in tainele sexualitatii prin intermediul prostituatelor. Existau mai multe categorii de prostituate: cele de rand (isi recrutau clientii din strada, nu erau inregistrate oficial iar tariful practicat era mai mic), cele care lucrau in lupanare (recrutate din randul sclavelor de alta nationalitate, erau inregistrate oficial si plateau o taxa pentru a primi o autorizatie speciala de a-si practica meseria), cele cu statut ambiguu care lucrau in hanuri, brutari si bai publice si curtezanele (cele mai educate si instruite care tineau companie oficialilor, poetilor, scriitorilor si erau idealizate in versuri). O data cu epoca imperiala prostitutia a devenit la Roma un adevarat dezmat public, astfel ca in timpul floraliilor (denumite astfel dupa numele unei curtezane, Flora, careia i se atribuiau 20.000 de legaturi remunerate), curtezanele deghizate in zeite se dezgoleau in aclamatiile multimii, dansau, sareau si luptau in ritmul muzicii, dansurile lor devenind mai lascive si mai voluptoase in timp ce tinerii se napusteau in arena si se produceau scene de prostitutie publica. In Roma antica insa prostitutia era practicata si de barbati, sclavi sau eunuci, ale caror servicii erau utilizate de matroane sau de alti barbati. Exista si prostitutie juvenila practicata mai ales in baile publice. La evrei prostitutia era interzisa femeilor din cultul mozaic, dar era tolerata cand era practicata de femeile de alta nationalitate. In perioada biblica in comunitatile evreiesti nu existau bordeluri, prostitutia desfasurandu-se in strada sau locuri publice. Desi era interzisa, in vechiul Israel prostitutia era frecvent practicata si cantecele populare omagiau farmecele prostituatelor. Vechile Scripturi descriau diferitele siretlicuri ale prostituatelor si pericolul de a face afaceri cu ele. Evangheliile condamnau prostitutia si relatiile sexuale in afara casatoriei, fiind calificata drept curvie si preacurvie. Atitudinea lui Iisus Cristos fata de prostitutie pare totusi neobisnuita fata de conceptiile vechiilor evrei aratand o atitudine toleranta fata de prostitutie.

3.3. Prostitutia in Evul Mediu
In Evul Mediu prostitutia a fost considerata conform credintelor religioase un "pacat" dar a fost practicata pe scara larga. Odata cu amplificarea migratiilor si cu cresterea populatiei din cadrul oraselor Europei, in sec. XII prostitutia a capatat o mare raspandire, determinand o serie de masuri din partea autoritatilor. Nici macar in perioada primei cruciade cavalerii nu se dispensau de serviciile prostituatelor, acestea insotindu-i chiar pe campurile de lupta. In aceeasi perioada literatura evlavioasa si-a propus ca scop principal "salvarea" prostituatelor de "pacatul carnii" conform cultului Sfintei Maria Magdalena. In sec. XIV prostitutia a inceput sa fie considerata ca un gen de "concubinaj" sanctionat de autoritatile regale si ecleziastice. Masurile vizau in special casele de toleranta, pe patronii acestora si pe proxeneti. Unele orase din Italia au elaborat decrete speciale de expulzare a prostituatelor. La Paris supravegherea prostitutiei a fost incredintata unui oficial al regelui. Au aparut si stabilirea obligatiei prostituatelor de a imbraca haine de diferite culori. In Germania fiecare oras avea culoarea lui distinctiva pentru prostituate (de exemplu la Augsburg verde, la Leipzig galben si la Zurich rosu). In aceeasi perioada au aparut primele explicatii ale cauzelor prostitutiei: saracia, lacomia femeii, desfranarea ei, influenta astrelor asupra nasterii etc. Secolul XV pare sa fi fost perioada de culme a prostitutiei cu caracter public, tolerata si chiar incurajata de autoritati. Prostitutia a devenit astfel o "institutie de utilitate publica". La Ventia existau chiar liste publice cu adresele prostituatelor si tarifele lor, iar la Dijon, localitate cu numai 2500 de locuitori existau un bordel public si optsprezece bordeluri private. Prostituatele erau impartite ierahic astfel:

prostituatele care locuiau si isi practicau meseria in case de toleranta municipale (aveau statutul cel mai inalt si erau cel mai protejate, beneficiind de drepturi)
prostituatele plasate in bai publice cu caracter privat
prostituatele din casele de toleranta din sud, patronate de "madame" unde se refugiau de obicei profesionistele varstnice
prostituatele de strada, dependente deseori de un proxenet cu rolul de protector, om de afaceri, iubit si parazit.

Restrictiile erau putine si vizau mai degraba segregarea prostituatelor de fetele si femeile respectabile decat eradicarea prostitutiei. Existau ordonante speciale care stabileau zonele unde prostituatele puteau locui sau munci, obligatia de a purta diferite semne distinctive, de a nu fi prezente in public in anumite sezoane, de anu practica alte forme de comert, restrangerea clientelei (evreii, barbatii casatoriti si tinerii sub paisprezece ani aveau accesul interzis la bordeluri). Legea era insa prea putin severa.

"Represiunea sexuala" a inceput la sfarsitul Evului Mediu si a continuat in Epoca moderna. In sec. XVII prostitutia era considerata o practica complet "vicioasa" atat pentru prostituata cat si pentru clientul sau. Astfel, prostitutia a devenit o meserie stigmatizata si apreciata ca o "rusine" pentru societate. Principala revolutie sociala si politica a Occidentului modern a reprezentat-o de fapt represiunea sexualitatii ilegitime si geneza unei noi morale sexuale asezate sub semnul respectabilitatii burgheze. Orice relatie sexuala in afara uniunii monogamice era considerata impura si sanctionata. In sec. XVII-XVIII virginitatea a fost declarata valoare sacra si pana si relatiile sexuale lipsite de finalitate procreativa erau apreciate ca prostitutie. In Franta autoritatile regale au intreprins actiuni speciale de internare a prostituatelor in noile spitale, la un loc cu libertinii, nebunii si saracii. Toate aceste masuri nu au putut pune capat prostitutiei, ci au determinat continuarea ei in diferite forme. Noul rol social atribuit prostituatelor in aceasta perioada pare legat de reorganizarea rolurilor barbatului si femeii, opinia publica nemaiimpartasind credinta ca toate femeile sunt potential fiinte destrabalate sau ca prostituatele ajung sa exercite aceasta meserie datorita tendintelor vicioase si desfranate. Un dictionar englez din sec. XVIII definea prostituata ca fiind o femeie care vorbeste ilegal cu barbatii, fiind "adultera", "concubina" sau, in cel mai rau caz, o "stricata" care primeste bani de la barbati. Noul tip de prostituata era o fata saraca, obligata sa se angajeze slujnica in casa unor oameni bogati, unde este sedusa de stapan si ramane insarcinata. Ca urmare este nevoita sa paraseasca societatea conventionala si sa angajeze in lumea prostitutiei pe care o va parasi daca va reusi sa gaseasca un barbat care sa treaca peste prejudecati si sa-i redea respectabilitatea.

. Reglementarea prostitutiei in perioada contemporana

Reglementarile juridice contemporane in domeniul prostitutiei feminine par mai rigidie si mai inflexibile decat acelea din Evul Mediu. Daca pana in sec. XV autoritatile priveau prostitutia ca pe "un rau necesar", util pentru societate care trebuie tolerat pentru a nu genera alte conduite mult mai grave, autoritatile perioadei contemporane interzic complet, in unele tari, prostitutia. De exemplu in SUA, cu exceptia Nevadei, prostitutia feminina este interzisa, iar patronii de bordeluri, prostituatele, proxenetii si chiar clientii sunt sanctionati. Totusi estimarile arata ca numarul total de prostituate din SUA se situeaza la circa 250.000-500.000. In anul 1945 acest numar se ridica la 1.200.000 fapt explicabil prin privatiunile determinate de perioada razboiului. In Nevada, in anii '80 prostitutia era legala in aproape toate districtele statului, existand 40 de bordeluri cu statut legal care aduceau venituri anuale de 3-5 milioane de dolari. Aceste bordeluri sunt localizate in rulote speciale vopsite in culori roz sau violet cu nume sugestive ca "Miss Kity", "Mustang Ranch" sau "Pink Pussycat" (termeni care in limba engleza desemneaza organul genital feminin). In 27 din statele americane prostitutia nu este interzisa, neexistand nici o categorie juridica distincta iar prostituatele sunt sanctionate numai pentru vagabondaj, cu inchisoare de la 6 luni la 1 an. In alte tari ca Franta, Italia, Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Mexic si America de Sud prostitutia este acceptata cu conditia sa fie practicata in arii special desemnate iar profesionistele sa plateasca impozit. In Australia ea este o ocupatie legala, dar exista reglementari speciale care incrimineaza anumite forme de prostitutie: interzicerea bordelurilor, a acostarii, a vagabondajului in locuri de interes public, comportamentul indecent etc. Acceptata este si in unele tari asiatice ca Japonia si Cambodgea. In Thailanda ea este interzisa dar in aceasta tara exista peste un milion de prostituate. In Japonia desi exista restrictii prostitutia este raspandita iar pana acum cateva decenii existau trei categorii de femei situate in afara femeilor respectabile: joro (lucrau in bordeluri), jogoku (neautorizate - pe strazi sau in baile publice) si gheise (cu statut similar hetairelor din Grecia antica, instruite special ca dansatoare si cantarete pentru a tine companie clientilor ceainariilor; acestea nu erau prostituate ci femei maritate sau concubine).

In general legislatiile existente se impart in trei categorii:

sisteme juridice prohibitioniste care interzic practicarea prostitutiei si sanctioneaza prostituatele si proxenetii (in Japonia, China, Thailanda, unele foste tari comuniste, Romania)
sisteme juridice reglementariste care supun prostitutia unor reguli stricte de exercitare (Australia, Germania, Olanda, Nevada, Alaska, Elvetia)
sisteme juridice abolitioniste care refuza sa recunoasca prostitutiei un statut legal sanctionand prostituatele, proxenetismul si racolarea clientilor

Dar prostitutia exista independent de caracterul acestor reglementari, chiar si in tarile cu legislatii prohibitioniste. Abolitionismul ca tip de sistem juridic a dat nastere in diferite tari miscarilor abolitioniste care se ridica impotriva oricaror masuri juridice care permit comercializarea sexualitatii, ceea ce ar insemna, dupa parerea lor, o grava atingere adusa drepturilor omului. Pentru aceste miscari cu caracter feminist, unite sub egida Federatiei Abolitioniste Internationale (prezenta in Bucuresti, in aprilie 1994) orice reglementare a prostitutiei este imorala si lipsita de eficacitate. Astfel, pentru ei orice forma de prostitutie este doar o forma degradanta de sclavie a femeii.

Alaturi de prostitutia feminina, prostitutia juvenila este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatile contemporane. In unele tari (Thailanda, Filipine, Coreea de Sud, Taiwan si Vietnam) prostitutia juvenila este foarte raspandita, alaturi de cea feminina, sub forma "turismului sexual" care permite pedofililor din alte tari sa efectueze calatorii "de placere" in Asia, pentru a gasi parteneri de sex aflati la varsta minoratului. Sex-voiajele (sex-tours) spre Asia sunt organizate de diferite agentii care include in pret un partener de sex (adeseori un copil). Fostele tari comuniste, printre care si Romania, au devenit o alta piata de exploatare sexuala a copiilor. Extinderea retelelor informatice a deschis noi cai pentru difuzarea, prin intermediul computerelor, a pornografiei juvenile. Factorul principal care pare sa explice acest proces de prostituare si exploatare sexuala a copiilor pare sa il reprezinte conceptia eronata a mai multor pedofili, care considera ca minorii sau tinerii sunt mai putin predispusi sa contacteze SIDA decat adultii.

Intr-o societate pluralista si democratica nu se poate ignora nici una dintre cereri. Aceasta determina de fapt si continutul ambiguu si contradictoriu al mai multor sisteme juridice contemporane in materie de prostitutie si statutul incert al prostituatelor.